Autor: Pascu Adrian-Eduard, Fizioterapeut
Brainly Physio
Cea mai mare oportunitate pentru profesia noastră… sau cea mai mare provocare?
„Într-o lume în care oricine poate publica informații despre sănătate, adevărata competență nu mai înseamnă să găsești informația, ci să o deosebești de dezinformare.”
În urmă cu douăzeci de ani, pacientul intra în cabinet și întreba:
„Domnule fizioterapeut, ce îmi recomandați să fac?”
Astăzi, pacientul intră spunând:
„Cred că am pelvisul rotat.”
„Am văzut pe TikTok că trebuie să-mi activez fesierul.”
„ChatGPT mi-a spus că am sindrom piriform.”
„Google spune că am hernie de disc.”
Lumea s-a schimbat.
Iar odată cu ea s-a schimbat și profesia noastră.
Astăzi, înainte ca pacientul să intre în cabinet, aproape întotdeauna a fost deja „consultat” de internet.
Uneori informația pe care a găsit-o este excelentă.
Alteori este incompletă.
Uneori este pur și simplu falsă.
Iar provocarea fizioterapeutului modern nu mai este doar să trateze durerea.
Trebuie să trateze și dezinformarea.
Trăim în cea mai conectată lume din istorie
Niciodată în istoria omenirii accesul la informație nu a fost atât de simplu.
Conform raportului Digital 2025, aproximativ:
- 5,56 miliarde de persoane folosesc internetul, reprezentând aproape 68% din populația globului;
- 5,24 miliarde utilizează activ rețelele sociale;
- utilizatorul petrece în medie 6 ore și 38 de minute pe internet, dintre care 2 ore și 21 de minute pe platformele de social media, în fiecare zi.
În paralel, căutarea informațiilor medicale a devenit una dintre cele mai frecvente activități online.
Se estimează că:
- aproximativ 77% dintre persoanele care primesc un diagnostic nou caută informații medicale pe internet;
- aproximativ 5% din toate căutările efectuate pe Google sunt legate de sănătate;
- aproape 40% dintre adulți folosesc social media pentru informații despre sănătate, procentul fiind și mai mare în rândul persoanelor tinere.
Aceste cifre schimbă complet contextul în care lucrăm.
Pacientul nu mai vine fără informații.
Vine cu foarte multe informații.
Problema este că nu toate sunt corecte.
De la lipsa informației la excesul de informație
Mult timp, cea mai mare problemă a medicinei a fost accesul limitat la cunoaștere.
Astăzi, paradoxul este exact opusul.
Nu mai suferim din lipsă de informație.
Suferim din cauza excesului ei.
În câteva minute, un pacient cu durere lombară poate găsi:
- ghidurile clinice actuale;
- articole excelente;
- videoclipuri educaționale de calitate;
- reclame mascate în recomandări medicale;
- terapii fără dovezi;
- teorii conspiraționiste;
- influenceri care promit vindecări miraculoase.
Toate apar pe același ecran.
Toate par credibile.
Pentru un pacient fără pregătire medicală, diferența dintre ele este aproape imposibil de observat.-S1.
Google este extraordinar. Dar nu este un expert.
Google este probabil cea mai importantă unealtă de acces la informație creată vreodată.
Însă Google nu verifică dacă informația este adevărată.
El găsește informația.
Nu o validează.
Acest lucru a fost demonstrat inclusiv în domeniul fizioterapiei.
Malliaras și colaboratorii au analizat sute de website-uri care ofereau informații despre tendinopatia ahileană.
Rezultatele au fost îngrijorătoare.
Majoritatea site-urilor:
- conțineau informații contradictorii;
- aveau o calitate scăzută;
- omiteau informații importante;
- erau slab aliniate ghidurilor clinice.
Cu alte cuvinte, internetul oferea foarte multe răspunsuri.
Dar nu neapărat cele corecte.
Nici social media nu este mai sigură
Mulți presupun că problema apare doar atunci când informația vine de la persoane fără pregătire medicală.
Realitatea este mai complicată.
Un studiu care a analizat 100 de videoclipuri TikTok despre exercițiile pentru tendinopatia ahileană a arătat că:
- 40% au fost clasificate drept foarte slabe;
- 59% drept slabe;
- doar 1% drept acceptabile;
- niciun videoclip nu a fost considerat bun sau excelent.
Poate cel mai surprinzător rezultat a fost faptul că videoclipurile publicate de profesioniști din domeniul sănătății nu au avut o calitate semnificativ mai bună decât cele realizate de utilizatori obișnuiți.
Acesta este un semnal de alarmă pentru întreaga profesie.
Simplul fapt că un fizioterapeut publică pe internet nu garantează că informația transmisă este bazată pe dovezi.
Algoritmii nu promovează adevărul
Platformele sociale nu recompensează informația cea mai corectă.
Recompensează informația care generează:
- atenție;
- emoție;
- distribuiri;
- comentarii;
- timp petrecut pe platformă.
Un videoclip intitulat:
„Acest exercițiu repară toate herniile de disc!”
va avea aproape întotdeauna mai mult succes decât unul numit:
„Managementul durerii lombare conform ghidurilor clinice actuale.”
Știința comunică în probabilități.
Social media preferă certitudinile absolute.
Inteligența artificială schimbă din nou regulile jocului
Dacă Google ne-a învățat să căutăm informații, inteligența artificială începe să ni le organizeze.
Astăzi, milioane de oameni întreabă direct ChatGPT, Gemini sau Copilot despre simptome, diagnostic și tratament.
Este aceasta o problemă?
Nu neapărat.
Problema este alta.
Inteligența artificială este la fel de bună precum informațiile pe care le utilizează.
Studiile recente arată că modelele generale oferă frecvent răspunsuri corecte și bine structurate.
Însă atunci când sunt comparate cu experți sau cu modele specializate, antrenate pe ghiduri clinice și dovezi validate, diferențele devin evidente.
Într-un experiment în care mai multe modele AI și șapte experți internaționali au primit același caz clinic și aceeași întrebare terapeutică, modelele generale au propus adesea intervenții numeroase și dificil de implementat într-o consultație reală.
În schimb, modelul AI antrenat pe informații validate și experții au oferit recomandări mult mai realiste, prioritizând educația și exercițiul, în concordanță cu ghidurile clinice actuale.
Inteligența artificială nu înlocuiește expertul.
Dar poate deveni unul dintre cele mai valoroase instrumente pe care acesta le are la dispoziție.
Și noi, fizioterapeuții?
Paradoxal, una dintre cele mai mari bariere în implementarea practicii bazate pe dovezi nu este lipsa dorinței.
Este lipsa timpului.
Mai exact, conform studiului realizat de Paci et al. în 2021 principalele obstacole sunt:
- lipsa timpului (53%);
- bariere lingvistice (36%);
- lipsa accesului la literatura științifică (34%);
- competențe statistice insuficiente (31%);
- lipsa competențelor de evaluare critică (27%);
- dificultatea generalizării dovezilor la practica clinică (23%);
- lipsa suportului organizațional (16%);
- lipsa interesului (9%).
Într-un studiu realizat în Australia, fizioterapeuții au declarat că dedică, în medie, doar aproximativ 30 de minute pe săptămână actualizării cunoștințelor științifice.
Aceasta este realitatea.
Nu lipsa interesului.
Ci lipsa timpului.
Iar aici inteligența artificială poate deveni un aliat extraordinar.
Nu pentru a decide în locul nostru.
Ci pentru a ne ajuta să găsim, să sintetizăm și să înțelegem mai rapid dovezile disponibile.e de alarmă la pacienții cu durere lombară și radiculopatie.
De ce îi urmărim pe „experții” de pe internet?
Probabil că fiecare fizioterapeut a întâlnit măcar o dată un pacient care a spus:
„Am văzut un specialist pe Instagram care spunea că acesta este cel mai bun exercițiu pentru durerile de spate.”
sau
„Am văzut pe TikTok un fizioterapeut care spune că dacă îmi activez mușchiul X voi scăpa definitiv de durere.”
De cele mai multe ori, aceste afirmații sunt făcute cu o convingere extraordinară.
Problema este că în medicină, încrederea cu care este prezentată o idee nu reprezintă o dovadă că acea idee este corectă.
Algoritmii aleg popularitatea, nu dovezile
Rețelele sociale nu au fost construite pentru a identifica cea mai bună recomandare medicală.
Ele au fost construite pentru a identifica conținutul care reține atenția utilizatorului.
Din acest motiv, algoritmii tind să promoveze materiale care sunt:
- simple;
- emoționale;
- categorice;
- spectaculoase;
- ușor de înțeles;
- ușor de distribuit.
În schimb, practica bazată pe dovezi este rareori atât de simplă.
Ea vorbește despre probabilități, limite ale dovezilor, incertitudine și individualizarea tratamentului.
Din păcate, acest tip de mesaj este mai puțin atractiv pentru algoritmi.
„Cel mai bun exercițiu” este, de cele mai multe ori, o promisiune imposibilă
Un semn de întrebare ar trebui să apară ori de câte ori cineva afirmă:
- „Cel mai bun exercițiu pentru…”
- „Singurul exercițiu de care ai nevoie.”
- „Acest exercițiu repară orice hernie.”
- „Toți pacienții trebuie să facă asta.”
Practica bazată pe dovezi ne spune exact contrariul.
Tratamentul trebuie adaptat fiecărui pacient, ținând cont de diagnosticul probabil, obiectivele pacientului, preferințele sale, răspunsul la tratament și contextul biopsihosocial.
Un exercițiu excelent pentru un pacient poate fi complet nepotrivit pentru altul.
Nu există exerciții universale.
Există exerciții potrivite pentru omul din fața noastră.
Popularitatea nu este un indicator al competenței
Una dintre cele mai mari capcane ale mediului online este tendința de a asocia popularitatea cu expertiza.
În realitate, acestea sunt două lucruri complet diferite.
Numărul urmăritorilor nu măsoară:
- cunoștințele;
- experiența clinică;
- calitatea raționamentului;
- respectarea ghidurilor clinice.
El măsoară doar capacitatea unui creator de conținut de a atrage și menține atenția publicului.
Aceasta este o abilitate valoroasă.
Dar nu este echivalentă cu expertiza clinică.
Ce spun studiile?
Problema nu este doar teoretică.
O revizuire sistematică publicată în 2025 privind dezinformarea despre activitatea fizică pe rețelele sociale a analizat literatura existentă și a concluzionat că aproximativ 82% dintre studiile incluse au identificat prezența măsurabilă a informațiilor eronate sau înșelătoare despre exercițiul fizic pe platformele sociale.
Aceste informații nu erau întotdeauna complet false.
Mult mai frecvent, ele erau:
- simplificate excesiv;
- scoase din context;
- prezentate fără limitele dovezilor;
- formulate ca recomandări universale.
Acesta este probabil cel mai periculos tip de dezinformare.
Nu cea evident falsă.
Ci cea care conține un sâmbure de adevăr, dar îl transformă într-o regulă generală.
De ce sunt atât de convingători?
Psihologia explică foarte bine acest fenomen.
Avem tendința să acordăm mai multă credibilitate persoanelor care:
- vorbesc cu încredere;
- folosesc explicații simple;
- oferă soluții rapide;
- par sigure pe ele;
- spun exact ceea ce ne dorim să auzim.
În schimb, experții autentici folosesc frecvent expresii precum:
- „depinde”;
- „în majoritatea cazurilor”;
- „conform dovezilor actuale”;
- „nu există suficiente date”.
Paradoxal, tocmai această nuanță – caracteristică științei – poate fi percepută de public drept lipsă de încredere.
Influența emoției asupra deciziilor
O altă caracteristică a influencerilor din domeniul sănătății este utilizarea poveștilor personale.
Experiențele individuale sunt importante și pot inspira.
Dar ele nu reprezintă dovezi științifice.
O analiză amplă a comunicării influencerilor din domeniul sănătății arată că aceștia influențează puternic atitudinile și comportamentele publicului prin relația de încredere pe care o construiesc, însă impactul asupra calității informațiilor este foarte variabil și depinde de pregătirea profesională, transparența și respectarea dovezilor științifice.
Nu toți influencerii sunt o problemă
Este important să evităm o concluzie greșită.
Nu faptul că cineva este influencer reprezintă problema.
Există numeroși profesioniști care folosesc social media pentru:
- combaterea miturilor;
- explicarea ghidurilor clinice;
- traducerea cercetării într-un limbaj accesibil;
- educarea pacienților.
Problema apare atunci când autoritatea este construită pe popularitate și nu pe dovezi, iar recomandările sunt formulate pentru a genera vizualizări, nu pentru a ajuta pacienții.
În fond, întrebarea pe care ar trebui să ne-o punem nu este:
„Câți urmăritori are această persoană?”
Ci:
„Pe ce dovezi își bazează afirmațiile?”
Aceasta este întrebarea care separă influența de expertiză și marketingul de practica bazată pe dovezi.
Concluzie
Internetul a democratizat accesul la informație.
Social media a democratizat accesul la comunicare.
Inteligența artificială democratizează accesul la cunoaștere.
Dar niciuna dintre acestea nu poate înlocui ceea ce reprezintă esența fizioterapiei moderne:
raționamentul clinic.
Practica bazată pe dovezi nu înseamnă memorarea studiilor.
Nu înseamnă nici utilizarea ChatGPT.
Nu înseamnă nici urmărirea influencerilor.
Înseamnă capacitatea de a integra dovezile științifice, experiența clinică și valorile pacientului pentru a lua cea mai bună decizie posibilă.
Tehnologia poate accelera acest proces.
Nu îl poate înlocui.
Un mesaj pentru colegii noștri
Fiecare postare pe care o publicăm, fiecare videoclip pe care îl încărcăm și fiecare răspuns pe care îl oferim online poate influența deciziile a mii de oameni pe care nu îi vom întâlni niciodată.
În era digitală, responsabilitatea noastră nu se termină la ușa cabinetului.
Ea începe acolo unde începe și căutarea pacientului: pe ecranul telefonului.
Dacă alegem să comunicăm, avem obligația profesională de a comunica responsabil. Nu pentru algoritmi, nu pentru aprecieri și nu pentru distribuiri, ci pentru oamenii care își pun încrederea în noi atunci când sunt vulnerabili.
Un mesaj pentru pacienți
Internetul vă poate oferi răspunsuri în câteva secunde.
Inteligența artificială vă poate explica un diagnostic în câteva minute.
Dar nici Google, nici TikTok, nici ChatGPT nu vă cunosc povestea, nu vă examinează, nu vă văd temerile și nu înțeleg contextul în care trăiți.
Informația nu este același lucru cu îngrijirea.
Într-o lume în care oricine poate vorbi despre sănătate, adevărata provocare nu mai este să găsiți un răspuns, ci să găsiți unul în care merită să aveți încredere.
Cum putem combate dezinformarea? Soluții reale, nu ideale
Este ușor să criticăm internetul, rețelele sociale sau inteligența artificială.
Este mult mai greu să construim un sistem care să reducă dezinformarea fără a limita accesul la informație.
Realitatea este că internetul nu va dispărea.
Inteligența artificială nu va dispărea.
Social media nu va dispărea.
Prin urmare, întrebarea nu este cum le oprim, ci cum învățăm să le folosim responsabil.
Nu există o singură soluție.
Există însă mai multe măsuri care, aplicate împreună, pot reduce semnificativ impactul informațiilor medicale incorecte.
Alfabetizarea medicală și digitală trebuie să devină o competență de bază
Numeroase organizații internaționale, inclusiv Organizația Mondială a Sănătății (WHO), consideră că una dintre cele mai eficiente metode de combatere a dezinformării este creșterea health literacy și digital health literacy.
Cu alte cuvinte, nu este suficient să oferim oamenilor informații.
Trebuie să îi învățăm cum să le evalueze.
Un pacient informat ar trebui să își poată pune câteva întrebări simple:
- Cine este autorul?
- Are pregătire în domeniu?
- Sunt prezentate sursele?
- Există conflicte de interese?
- Afirmațiile sunt absolute sau discută și limitele dovezilor?
- Informația este în concordanță cu ghidurile clinice?
Dacă fiecare pacient și-ar pune aceste întrebări înainte de a distribui un videoclip sau de a cumpăra un tratament „miraculos”, impactul dezinformării ar scădea considerabil.
Universitățile trebuie să predea gândirea critică, nu doar informații
În multe programe universitare accentul cade încă predominant pe memorarea informației.
Însă într-o lume în care aproape orice informație poate fi accesată în câteva secunde, adevărata competență nu mai este memoria.
Este capacitatea de a filtra informația.
Studenții la fizioterapie ar trebui să învețe încă din facultate:
- cum se citește un studiu;
- cum se interpretează o revizuire sistematică;
- cum se identifică biasul;
- cum funcționează algoritmii social media;
- cum poate inteligența artificială să fie utilizată responsabil.
Viitorul profesiei nu depinde doar de cât știm.
Ci de cât de bine putem diferenția informația valoroasă de zgomotul informațional.
Organizațiile profesionale trebuie să fie mai prezente în mediul online
Una dintre cele mai mari probleme este că spațiul digital este adesea ocupat de persoane care comunică excelent, dar nu întotdeauna corect.
În schimb, multe societăți profesionale publică informații excelente, dar acestea ajung la foarte puțini oameni.
Nu este suficient să avem ghiduri clinice.
Trebuie să știm și să le comunicăm.
World Physiotherapy, APTA, CSP și alte organizații internaționale au început deja să investească tot mai mult în materiale digitale destinate atât profesioniștilor, cât și publicului larg.
Această direcție ar trebui accelerată.
Coduri etice clare pentru comunicarea medicală online
În numeroase țări există reglementări clare privind publicitatea serviciilor medicale.
De exemplu:
- în Regatul Unit, General Medical Council (GMC) și Advertising Standards Authority (ASA) cer ca informațiile medicale publicate să fie exacte, verificabile și să nu inducă în eroare pacienții;
- în Australia, AHPRA interzice afirmațiile înșelătoare, promisiunile de vindecare și utilizarea testimonialelor pacienților pentru promovarea serviciilor medicale;
- în Statele Unite, Federal Trade Commission (FTC) poate sancționa afirmațiile medicale nefondate utilizate în scop comercial, iar societățile profesionale emit recomandări etice privind comunicarea online.
Aceste exemple arată că libertatea de exprimare nu exclude responsabilitatea profesională.
Poate că și profesia de fizioterapeut are nevoie de ghiduri mai clare privind comunicarea în mediul digital, adaptate realităților actuale.
Nu orice creator de conținut trebuie să fie expert. Dar orice expert ar trebui să comunice
Un paradox al ultimului deceniu este că multe dintre cele mai vizibile persoane din domeniul sănătății nu sunt neapărat cele mai competente.
În schimb, numeroși clinicieni excepționali aleg să nu comunice deloc.
Rezultatul?
Spațiul rămas liber este ocupat de cei care înțeleg foarte bine algoritmii.
Nu neapărat și dovezile.
Combaterea dezinformării nu înseamnă reducerea numărului de influenceri.
Înseamnă creșterea numărului de profesioniști care comunică responsabil.
Inteligența artificială poate deveni un filtru, nu doar o sursă de informație
Majoritatea oamenilor privesc AI doar ca pe un instrument care oferă răspunsuri.
Dar adevăratul său potențial este altul.
Inteligența artificială poate deveni un sistem de verificare.
Modelele conectate la:
- ghiduri clinice;
- revizuiri sistematice;
- baze de date precum PubMed;
- documente Cochrane;
- recomandările organizațiilor profesionale,
pot ajuta clinicianul să identifice rapid informațiile relevante și actualizate.
Cu alte cuvinte, AI nu trebuie să înlocuiască practica bazată pe dovezi.
Poate deveni una dintre cele mai eficiente căi de a o implementa.
Viitorul aparține colaborării, nu competiției
Există o întrebare care apare frecvent:
„Va înlocui AI fizioterapeuții?”
Probabil că aceasta este întrebarea greșită.
Întrebarea potrivită este:
„Cum pot colabora fizioterapeutul și inteligența artificială pentru a oferi îngrijiri mai bune?”
Istoria medicinei arată că progresul nu a venit prin înlocuirea clinicianului cu tehnologia.
Ci prin utilizarea tehnologiei pentru a amplifica competențele clinicianului.
Ecografia nu a înlocuit examenul clinic.
RMN-ul nu a înlocuit raționamentul clinic.
Inteligența artificială nu ar trebui să înlocuiască practica bazată pe dovezi.
Ar trebui să o facă mai accesibilă.
Poate cea mai importantă soluție
În final, cea mai eficientă armă împotriva dezinformării nu este o lege, un algoritm sau un chatbot.
Este o cultură profesională în care schimbarea opiniilor în lumina unor dovezi noi este privită ca un semn de maturitate, nu de slăbiciune.
Atunci când fizioterapeuții își asumă că pot greși, își actualizează constant practica și comunică transparent limitele cunoștințelor actuale, câștigă ceva ce niciun algoritm nu poate genera: încredere autentică.
Bibliografie
- Kemp S. Digital 2025: The Essential Guide to the Global State of Digital.
- Malliaras P, et al. Exploring the digital landscape: A scoping review of Achilles tendinopathy education on public websites and in randomised controlled trials. Clinical Rehabilitation.
- Tabar T, et al. Analyzing the quality and educational value of Achilles tendinopathy-related videos on TikTok. Foot & Ankle Surgery.
- Takita H, et al. A systematic review and meta-analysis of diagnostic performance of generative AI versus physicians.npj Digital Medicine, 2025.
- Huo B, et al. Large Language Models for Chatbot Health Advice Studies.JAMA Network Open, 2025.
- Paci M, et al. Barriers to evidence-based practice implementation in physiotherapy: a systematic review and meta-analysis.
- Gledhill C, et al. Physiotherapists’ opinions, barriers, and enablers to providing evidence-based care.BMC Health Services Research.
BrainlyPhysio 