Autori – Fizioterapeut și tehnician nutriționist Florentina Bănică, Fizioterapeut EDPP Pascu Eduard
Ce este terapia I.A.S.T.M.?
Terapia I.A.S.T.M. (în engleză, Instrument Assisted Soft Tissue Mobilization) este o tehnică de terapie manuală asistată. Terapeutul folosește instrumente speciale pentru a mobiliza mușchii, fasciile, tendoanele, ligamentele și cicatricile. Spre deosebire de masajul clasic, aici presiunea nu este aplicată direct cu mâinile, ci prin instrumente cu margini și curburi adaptate fiecărei regiuni anatomice.
Principalele categorii de instrumente sunt:
- instrumentele metalice, din oțel inoxidabil (de exemplu, Rockford Kinesiology, Graston, Hawk Grip sau Ergon);
- ventuzele (cupping), care acționează prin presiune negativă;
- instrumentele din piatră, jad sau plastic, folosite în tehnica Gua Sha;
- instrumentele din lemn sau silicon, utilizate frecvent pentru cicatrici și zone sensibile;
- benzile de flossing utilizate pentru facilitarea/inhibarea anumitor mișcări sau pentru efectele asupra vascularizației zonei.
Tehnica a fost derivată din masajul transversal profund descris de Cyriax și este folosită în fizioterapie, în recuperarea sportivă și în ortopedie, ca parte a unui program complex de tratament.
Cum acționează instrumentele asupra țesuturilor moi?
Mecanismele propuse sunt mai multe, dar nu toate sunt confirmate la oameni.
Efecte mecanice și celulare. Studiile experimentale pe animale sugerează că mobilizarea țesuturilor moi poate stimula fibroblastele și poate influența remodelarea țesutului conjunctiv. Aceste date provin din cercetări de laborator, iar transferul lor către practica clinică rămâne nedemonstrat.
Efecte circulatorii. Aplicarea tehnicii produce hiperemie locală, adică o creștere temporară a fluxului sanguin în zona tratată, vizibilă ca roșeață a pielii.
Efecte neurofiziologice. Stimularea receptorilor mecanici din piele și din țesuturile profunde poate modula percepția durerii și poate reduce tonusul muscular local. În cazul ventuzelor, ipotezele includ teoria porții de control al durerii, inhibiția difuză indusă de stimuli nocivi și efectele legate de oxidul nitric. Autorii unei revizuiri recente subliniază însă că nicio teorie nu explică singură toate efectele observate.
Instrumentele metalice
Instrumentele metalice au forme ergonomice, cu margini bizotate sau rotunjite. Terapeutul le folosește pentru a identifica zonele cu textură modificată (noduli, benzi tensionate, aderențe) și pentru a le trata prin mișcări de măturare sau de tip „pieptene”. Zona se unge în prealabil cu cremă,gel sau ulei de alunecare, iar instrumentul se ține, de regulă, la un unghi anume față de piele. Durata tratamentului la nivelul unei zone variază, în general, între 30 și 120 de secunde, în funcție de toleranța pacientului, iar un semn ce ne arată că am tratat prea mult poate fi fenomenul denumit petechiae.
Terapia cu ventuze
Ventuzele creează o presiune negativă care ridică ușor țesuturile superficiale. Ele pot fi aplicate:
- static, când ventuza rămâne pe loc câteva minute;
- dinamic, când este glisată peste piele, cu lubrifiant, de-a lungul fibrelor musculare.
După terapie pot apărea pete roșiatice, rotunde, care se datorează dilatării capilarelor și dispar de obicei în câteva zile. Efectele adverse frecvente ale ventuzelor sunt eritemul, edemul și echimozele din zona marginii ventuzei.
Pentru ce afecțiuni se folosește?
Terapia este folosită în practică pentru:
- tendinopatii (tendon ahilean, epicondilită, tendon rotulian);
- fasciită plantară;
- sindromul de durere miofascială și puncte trigger;
- contracturi musculare și limitări de mobilitate;
- dureri cervicale și lombare de origine musculară;
- cicatrici postoperatorii sau post-traumatice, după vindecarea completă a pielii;
- aderențe ale țesuturilor moi după entorse sau întinderi musculare.
Trebuie precizat că eficiența în aceste afecțiuni nu este demonstrată de studiile de calitate.
Ce spune cercetarea?
Rezultatele din studiile pe oameni sunt mai puțin convingătoare decât entuziasmul din practica clinică. Prima revizuire sistematică dedicată subiectului a concluzionat că rezultatele studiilor au fost nesemnificative, cu efecte similare în grupurile comparate, iar metodologia a fost foarte variabilă. O revizuire din 2019, bazată pe studii randomizate, nu a găsit diferențe clinic importante între IASTM și celelalte tratamente sau grupurile de control.
Meta-analiza actualizată din 2023, care a inclus 46 de studii randomizate, a ajuns la concluzii similare. Adăugarea IASTM la alte tratamente nu a produs efecte semnificative statistic sau clinic asupra funcției și durerii, la urmărire de până la un an. Nici amplitudinea de mișcare nu s-a îmbunătățit semnificativ, iar calitatea dovezilor a fost evaluată ca foarte scăzută. Doar 10 dintre studii au raportat și evenimente adverse.
Concluzia practică este că dovezile actuale nu susțin IASTM ca tratament de sine stătător. Unii pacienți o apreciază subiectiv, iar riscul este mic când tehnica este aplicată corect, dar ea trebuie privită ca un element opțional într-un program bazat pe exerciții terapeutice, antrenament progresiv și educarea pacientului.
În anumite studii, s-au observat efecte asupra scăderii durerii, creșterii mobilității și îmbuătățirii funcției. De asemenea, efecte benefice s-au observat pentru recuperarea post-efort. Deși nu este recomandat ca tratament de sine stătător, beneficiile pot avea importanță clinică.
Ce spune practica clinică?
Mulți dintre noi utilizăm I.A.S.T.M. , sub o formă sau alta, foarte des în practica noastră clinică și observăm îmbunătățiri semnificative pentru percepția pacientului. Practica bazată pe dovezi reprezintă combinația dintre cele mai bune dovezi clinice, preferințele pacientului și experiența fizioterapeutului. Așadar, putem spune că I.A.S.T.M. este o tehnică eficientă în tratamentul pacienților noștri, mai ales atunci când e integrată într-un program complex ce incude evaluare, tratament pasiv și activ , educație și recomandare de exerciții.
Nu atestăm faptul că I.A.S.T.M. este o tehnică cu efecte specifice, că este singura metodă de tratament sau cea mai bună metodă pentru că știm cu toții că acest lucru nu există, însă, considerăm faptul că atunci când contextul clinic permite, poate fi o variantă foarte bună de tratament.
Așteptările pacientului, contextul clinic, relația terapeutică, efectul Hawthorne și placebo-ul terapeutic sunt instrumente utile și prezente în rezultate majorității tehnicilor pe care le folosim cu pacienții noștri. Încă este incert cât la sută din efectele tehnicilor folosite de noi au efecte specifice și măsurabile, însă cu siguranță observăm beneficii ale acestor tehnici asupra stării pacienților noștri.
Am putea concluziona acest capitol prin faptul că un fizioterapeut complet ar trebui să cunoască tehnici cât mai diverse pentru tipul de pacienți în care se specializează sau pe care îl tratează mai des. Tehnica I.A.S.T.M. merită studiată și aplicată atunci când contextul clinic o cere , iar rezultatele nu întârzie să apară dacă reușim să integrăm această tehnică într-un tratament complex.
Cum decurge o ședință?
- Evaluarea inițială: istoric medical, testarea mobilității și palparea zonei.
- Aplicarea tehnicii: cu instrumentul ales, cu presiune adaptată toleranței.
- Exerciții active: mobilizare sau întindere imediat după tratament, pentru a valorifica orice câștig de mobilitate.
- Recomandări: hidratare și evitarea efortului intens în aceeași zi.
Frecvența variază, de obicei, între 1 și 3 ședințe pe săptămână, pe câteva săptămâni, în funcție de afecțiune și de răspunsul individual.
Efecte secundare și contraindicații
Cele mai frecvente efecte secundare sunt roșeața, sensibilitatea locală, peteșiile și echimozele superficiale, precum și o senzație de febră musculară în următoarele 24–48 de ore.
Terapia nu se aplică în cazul:
- plăgilor deschise, arsurilor sau infecțiilor ale pielii;
- trombozei venoase profunde sau tromboflebitei;
- fracturilor recente sau instabilității articulare;
- tumorilor în zona tratată;
- hematoamelor extinse sau tulburărilor de coagulare;
- tratamentului cu anticoagulante, fără avizul medicului;
- osteoporozei severe și pielii foarte fragile.
În sarcină sau în prezența bolilor cronice, aplicarea se face doar după evaluare medicală.
De ce este importantă aplicarea de către un specialist?
Siguranța terapiei depinde de alegerea instrumentului, de presiunea aplicată și de durata tratamentului. O presiune excesivă poate irita țesuturile și poate produce echimoze extinse. De aceea, terapia trebuie efectuată de un kinetoterapeut sau de un terapeut format în această tehnică, după o evaluare corectă.
Concluzie
Terapia I.A.S.T.M. este o metodă populară de abordare a țesuturilor moi, cu un mecanism plauzibil în studiile de laborator, dar cu dovezi clinice moderate. Ea poate fi un adjuvant acceptabil pentru pacienții care o tolerează bine, însă nu înlocuiește exercițiul terapeutic, care rămâne baza recuperării.
Bibliografie
- Davidson CJ, Ganion LR, Gehlsen GM, Verhoestra B, Roepke JE, Sevier TL. Rat tendon morphologic and functional changes resulting from soft tissue mobilization. Med Sci Sports Exerc. 1997;29(3):313-319.
- Gehlsen GM, Ganion LR, Helfst R. Fibroblast responses to variation in soft tissue mobilization pressure. Med Sci Sports Exerc. 1999;31(4):531-535.
- Al-Bedah AMN, Elsubai IS, Qureshi NA, et al. The medical perspective of cupping therapy: effects and mechanisms of action. J Tradit Complement Med. 2019;9(2):90-97. doi:10.1016/j.jtcme.2018.03.003
- Kim JI, Lee MS, Lee DH, Boddy K, Ernst E. Cupping for treating pain: a systematic review. Evid Based Complement Alternat Med. 2011;2011:467014.
- Cheatham SW, Lee M, Cain M, Baker R. The efficacy of instrument assisted soft tissue mobilization: a systematic review. J Can Chiropr Assoc. 2016;60(3):200-211.
- Nazari G, Bobos P, MacDermid JC, Birmingham T. The effectiveness of instrument-assisted soft tissue mobilization in athletes, participants without extremity or spinal conditions, and individuals with upper extremity, lower extremity, and spinal conditions: a systematic review. Arch Phys Med Rehabil. 2019;100(9):1726-1751. doi:10.1016/j.apmr.2019.01.017
- Nazari G, Bobos P, Lu S, et al. Effectiveness of instrument-assisted soft tissue mobilization for the management of upper body, lower body, and spinal conditions. An updated systematic review with meta-analyses. Disabil Rehabil. 2023;45(10):1608-1618.
- Cheatham SW, Baker R, Kreiswirth E. Instrument assisted soft-tissue mobilization: a commentary on clinical practice guidelines for rehabilitation professionals. Int J Sports Phys Ther. 2019;14(4):670-682.
